la-Roman.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii romanenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Evocări culturale romașcane: Cezar Petrescu

Biblioteca Municipală Roman

 

Confrații i-au creat lui Cezar Petrescu legenda unui om monden, bogat, client al cazinourilor, căsătorit de cinci ori, privind lumea din goana unui Buick, în care era fotografiat uneori alături de soțiile sale mai mult sau mai puțin tinere. Realitatea pare alta, el fiind dacă nu un personaj cu un destin tragic, oricum cu unul sinuos și contorsionat, căruia viața îi servește din când în când mari amărăciuni.

Criticismul social al operei lui Cezar Petrescu aparține acelei atitudini de spiritualitate ultragiată într-un sistem social de neacceptat.

Visul său a fost de a scrie o noua Comedie umana, o Cronică românească a veacului XX.

Criticul și istoricul literar Garabet Ibrăileanu scrie în articolul După război, apărut în revista Viața românească, din 1921: „Credem, sperăm că de acum înainte, gratie zdruncinărilor sociale, măririi patriei, tradiției mai lungi literare, vom avea o literatură matură, preocupată de idei, de probleme, o literatură care să privească viața serios din multele și variatele puncte de vedere din care poate și trebuie privită o literatură care trebuie să fie transcripția artistică a considerării sociologice, psihologice și filozofice a vieții, în sfârșit ca să repetăm același cuvânt, o literatură a vârstei mature. Transcripția literară a acestei lumi noi și complicate, executate de scriitorii dezvoltați în aceste condiții va trebui să dovedească această noutate și toată această complicație. Si această transcripție va fi romanul social touffu, plin de probleme și documente omenești”.

Încercând să le îndeplinească. Cezar Petrescu se va strădui să răspundă: „Va trebui un Balzac, care probabil va apărea, dacă va fi cerut – cum a apărut întotdeauna la noi, când i-a sosit epoca, scriitorul reprezentativ”.

Cezar Petrescu asemenea lui Balzac, care a zugrăvit societatea franceză într-o imensă Comedie umană, și-a conceput opera sa ca pe o vastă Cronică românească a veacului al XX-lea, structurată în cicluri distincte: Război și Pace, Rodul pământului, Capitala care ucide, Târgurile unde se moare, Fantasticul interior, Satyricon, Rădăcinile din celălalt veac, Romanele create după 1944, Cărți pentru copii.

Încadrându-se în buna tradiție a operei interbelice, Cezar Petrescu se impune prin concepția sa asupra destinului uman, atribuind valoare de docuŹment romanului. Solitudinea interioară a omului în societatea burgheză a secolului al XX-lea, dezechilibrul psihic devenind o problematică umană majoră în cadrul marilor orașe, manifestată printr-o profundă izolare și împărtășită de autor în Cuvântul înainte la Plecat fără adresă: „Infernul lor, dublat de Infernul tragic al singurătății la care e condamnat individul, în marile aglomerații urbane, ca de altfel aiurea, oriunde”. Volum declarat de scriitor drept axul operei sale de romancier, ,,pe acest roman se centrează aproape toate cărțile tipărite pînă acum, cele cîte stau în sertar începute și așteptându-și rîndul, cele cîte vor veni”.

 

Plecat fără adresă este un adevărat roman-portret al lui Cezar Petrescu, nu prin asemănări între autor și personajul central – care reprezintă pe omul veacului, acela care pleacă la drum ,,odată cu veacul”,, atunci când demarează acesta și care sosește odată cu el la o tragică scadență, ,,fără adresă, în neant” – dar și prin paralelismul cu biografia cărții.

Obsedat de condiția ființei, de aspectele grave ale alienării („este nevoie să vezi, nu să observi”), Cezar Petrescu se consider㠄un fidel și lucid interpret al destinelor omenești”.

Omul secolului al XX-lea devine o victimă a singurătății fără putință de salvare, întrucât situația sa este suspendată, nesigură, fără reazem interior și sortită prăbușirii. Dacă unul îndrăznește să năzuiasc㠄spre altceva nobil și pur, acela într-ales ispășea mai crunt abaterea de la mediocra orânduială”. (Ochii strigoiului – Cugetarea, București 1943, voi. 1, pag. 34). El însuși este acel care-și atrage asupră-și cu inconștiență și superficialitate toate nefericirile atât din cauza abdicării de la anumite cerințe fundamentale implicate în condiția sa umană, cât și a neînțelegerii datoriei sale. În aceste condiții, eroii devin niște învinși „într-o societate în lichidare care se auto devoră”, iar creația autorului este considerată o „apologie a învinșilor”.

În această lume predispusă decăderii morale, oamenii sunt incapabili să-și înalte privirea spre lumina dătătoare de viață, o ignoră și se complac să trăiască în întuneric: „ Venit-am în lumea aceasta pentru o judecată anume, acei ce nu văd să vadă și cei ce văd să ajungă orbi” (Matei). Pe această idee biblică este coordonată acțiunea romanului Duminica Orbului. 

A lăsat posterității circa 70 volume – romane , nuvele, piese de teatru, proză fantastică și literatură pentru copii, studii, note de călătorie și memorialistică: 

ROMANE

Cronica românească a veacului al XX-lea 

Ciclul „Război și pace” 

- Întunecare, 2 volume. Editura Scrisul românesc, Craiova. 1927- 1928

– Cartea Unirii, București, 1929

– Cei trei regi, Editura Cartea Satului. București, 1934

– Ochii strigoiului, 3 volume. Editura Cugetarea Georgescu-Delafras, București, 1943.

– Războiul lui Ion Săracu, Editura Națională Mecu. 1945.

– Tapirul, 2 volume. Editura Cugetarea. București, 1946- 1947. 

Ciclul „Capitala care ucide” 

- Calea Victoriei, Editura Naționala S. Ciornei. București. 1929.

– Plecat fără adresă. Editura Naționala Ciornei. București. 1932. Ediția definitivă. Editura Cugetarea, București, 1941.

– Duminica Orbului, Editura Universală Alcalay, București. 1934.

– Cheia visurilor, Editura Națională Mecu, 1935.

– Adăpostul Sobolia, Editura Națională Mecu, 1945.

– Carlton, Editura Națională Mecu, 1946. 

Ciclul „Rodul pământului” 

- Comoara regelui Dromichet, Editura Naționala Ciornei. 1931.

– Aurul negru, Editura Cugetarea. București, 1934.

– Apostol, Editura Cugetarea, București, 1935.

– 1907, 3 volume, Editura Cugetarea. București, (Mane. Techcl… Fares, 1937; Noi vrem pământ, 1938: Pământ, mormânt…, 1943). 

Ciclul „Târgurile unde se moare” 

- La Paradis general, Editura Cartea Românească, 1929.

– Oraș patriarhal, Editura Cugetarea, București, 1933. 

Ciclul „Fantasticul interior” 

- Simfonia fantastică, Editura Naționala Ciornei, București, 1929.

– Baletul mecanic, Editura Cartea Românească, București, 1931. 

Ciclul „Satyricon” 

- Kremlin, Editura Naționala Ciornei, București, 1931.

– Greta Garbo, Editura Timpul, Colecția Curentul, București, 1932.

– Nepoata hatmanului Toma, Editura Naționala Ciornei (Colecția Rosidor), 1932.

– Floarea de agave, Editura Naționala Ciornei, București, 1933. 

Ciclul „Rădăcinile din celălalt” 

- Romanul lui Eminescu, trilogie: Luceafărul, Nirvana, Carmen Saeculare, Editura Naționala Ciornei, București, 1935, 1936.

– Ajun de revoluție, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1954. 

Ciclul „Realitățile contemporane scriitorului după 1944” 

- Oameni de ieri, oameni de azi, oameni de mâine, Editura Tineretului, București, 1955.

– Vladim sau drumul pierdut (postum). Editura pentru Literatură, București, 1962. 

NUVELE 

- Scrisori – debut – 15 ani – revista Semănătorul, Iași, 1907.

– Scrisorile unui răzeș, Editura Cultura Națională, București, 1922.

– Carnet de vară, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1927.

– Omul care fi-a găsit umbra, Editura Cartea Românească, București, 1928.

– Aranca, știma lacurilor, Editura Naționala Ciornei, București, 1929.

– Cain și Abel, Colecția Biblioteca pentru toți, București, 1936.

– Doctorul Negrea, Editura pentru Literatură și Artă, 1949.

– Două inimi tinere, Editura Tineretului, București, 1951.

– Nepoata lui Moș Ursachi, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1953.

– Ai noștri ca brazii, Editura de Stat pentru Literatură și Artă (colecția Luceafărul). București, 1955. 

POVESTIRI 

- Trei povestiri cu morți (Omul din vis, Păianjenul negru. Poveste de iarnă). Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1926.

– Flori de gheață (Colecția literară a Casei Școalelor), Bucurcști, 1931

– Vino și vezi, Editura Tineretului, București, 1954.

– Moara de la Cotul Dracului, Editura Tineretului (postum), sub îngrijirea lui Mihai Gafița. – – Cele dintâi povestiri, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958. 

CĂRȚI PENTRU COPII 

- Povești, Editura Naționala Ciornei, București, 1921.

– Pif… Paf… Puf…, Editura Naționala Ciornei, București, 1930.

– Fram, ursul polar, Editura ziarului Curentul, București, 1932.

– Iliuță, Copilul, Editura Cartea Copilului, București, 1939.

– Omul de zăpadă, Editura Națională Mecu, București, 1945.

– Cocârț și bomba atomică. Editura Națională Mecu. București, 1945.

– Neghiniță, Editura de Stat. București, 1949. 

ESEU 

- Alexandru Macedon, Editura Cartea vieții. Colecția Oameni mari. București, 1928.

– Despre scris și scriitori, Editura de Stat pentru Literatură și Ană, București, 1953.

– Scriitorul și epoca sa, Editura de Stat pentru literatură și Artă, București, 1954.

– Scrisul românesc, Colecția Societății pentru răspândirea științei și culturii, București.

– Alexandru Vlahuță și epoca sa, Editura de Stat pentru Literatură și Artă. București. 1954.

– Oameni de cultură înaintași, Editura Politică. București, 1954.

– Mărturiile unui scriitor, Editura Frontul Democrației Populare, București, 1957. 

NOTE DE CĂLĂTORIE 

- Însemnări de călător, reflecții de scriitor. Editura Cartea Rusă, București, 1958.-

DRAMATURGIE 

- Ochii strigoiului, 1944. Premieră Teatrul Național, București.

– Mânzul nebun.

– Pârjolul, 1954. Premieră Teatrul Armatei, București.

– Întunecare, 1955. Premieră Teatrul Național. București. 

SCENARII FILM 

- Nepoții gornistului, ESPLA București, 1952. 

Bibliografie:

– Plecat fără adresă, Cezar Petrescu, Ed. Cartea Românească 1973

– Duminica Orbului, Cezar Petrescu, Ed. 100+1Gramar, 1997

– Calea Victoriei, Cezar Petrescu, Jurnalul Național, 2009

– Pagini din istoria liceului Roman-Vodă din Roman, 1872-1972

 

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014