la-Roman.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii romanenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Municipiul Roman

Agerpres

 

Municipiul Roman este situat la marginea Podișului Moldovenesc, la confluența râurilor Moldova și Siret, la o altitudine de 200 metri. Situat pe artera principala de circulație a Moldovei, atât feroviar, ca parte a rutei București - Suceava - Cernăuți - Varșovia, cât și a șoselei de interes european E85, care leagă Polonia și Ucraina, prin România, de Bulgaria, Turcia, Grecia și Orientul Apropiat, municipiul Roman se află la o distanță de 325 km față de București, și 47 km de Piatra Neamț (reședința județului Neamț), potrivit site-ului Primăriei.

Cele mai vechi urme ale activității umane aici datează din paleolitic și din neolitic. Au fost descoperite, de asemenea, vestigiile unei așezări datând din epoca bronzului și din perioada mileniului I d.Hr.

Istoricul și umanistul italian Antonio Bonfini, istoriograf al lui Matei Corvin, consideră în lucrarea sa "Rerum Hungaricarum Decades" că această localitate a fost întemeiată de romani, numind-o "Forum Romanorum", iar istoricul grec Dionisie Fotino (stabilit în secolul al XIX-lea în Țara Românească la Curtea domnului Ioan Caragea) amintește într-una dintre lucrările sale că "orașul datează din timpul împăratului roman Caracalla, care a trimis aici o colonie romană". Unii istorici români consideră că Roman este o așezare anterioară întemeierii statului medieval Moldova și că ar fi purtat numele Sânmedru.

Localitatea apare menționată documentar pentru prima oară cu numele "Târgul lui Roman pe Moldova", într-o listă rusă de orașe valahe (alcătuită în perioada 1387-1392), dar primul document local în care apare cu numele Roman este uricul din 30 martie 1392 emis în "cetatea noastră" și semnat de Roman I, domn al Moldovei între anii 1391-1394. Numele orașului a fost preluat de la Roman I, considerat întemeietorul orașului, arată site-ul Primăriei. Istoricii Nicolae Iorga și A.D.Xenopol consideră că așezarea a fost fondată de Roman I, al cărui nume îl poartă azi.

Roman I a construit la sfârșitul secolului al XIV-lea o cetate din pământ și lemn, amintită documentar în 1392, în jurul căreia s-au stabilit numeroși negustori și meșteșugari, punându-se bazele unui târg la marginea cetății. În 1408, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, la Roman a fost stabilit sediul unei Episcopii care există și în prezent.

Localitatea Roman a fost distrusă în mare parte, inclusiv cetatea, în anul 1467, în timpul campaniei regelui Matei Corvin împotriva Moldovei. Într-o cronică a sa, Grigore Ureche consemnează că "trecându muntele, au trecut la Trotuș, de unde luând drumul, au sosit la Roman, noiembrie 29, și acolo s-au odihnit până în a șaptea zi, prădând și jăcuind. Iar a opta zi, dichembrie 7, au ars târgul Romanului".

Ștefan cel Mare a refăcut așezarea, construind și o cetate din piatră, terminată în 1484, pe care a numit-o Cetatea nouă a Romanului sau Smederovo (azi cartier al orașului cu numele Smirodava) și care avea rol de avanpost al Sucevei. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare Roman a fost nu numai un puternic centru militar și religios, ci și una dintre cele mai importante așezări urbane ale Moldovei în care existau mai multe bresle (blănari, croitori, ciubotari etc.).

Între secolele XV — XVI, orașul era cunoscut sub numele ''Târgul de Jos'', el fiind și reședința ''Țării de Jos''. Tot atunci, Episcopia din Roman devine o a doua mitropolie a ''Țării de Jos'', amintește site-ul Primăriei. 

În secolele XVI-XVIII, pe lângă activitatea meșteșugărească s-a dezvoltat și comerțul. Prin așezarea aici a unui număr însemnat de sași și armeni, legăturile comerciale s-au extins foarte mult. În secolul al XVII-lea, orașul Roman este menționat ca reședință domnească în timpul celei de-a doua domnii a lui Gheorghe Ștefan (1653-1658). În 1675, cetatea construită de Ștefan cel Mare a fost distrusă de Dumitrașcu Cantacuzino din ordinul Porții Otomane.

În 1834 orașul devine capitala județului Roman, iar în 1845 Roman figurează printre primele cinci orașe importante ale Moldovei, dobândind apoi o dezvoltare accentuată după construirea (între 1869-1872) a căii ferate Focșani-Roman.

În perioada premergătoare Unirii Principatelor de la 1859, Roman s-a afirmat ca puternic centru unionist. De asemenea, orașul și județul Roman au adus o contribuție însemnată la Războiul pentru Independență (1877 — 1878), prin regimentele 2 și 8 de linie și regimentul 14 dorobanți Roman. În preajma Primului Război Mondial aici a fost înființat un atelier pentru reparații cu caracter militar, transformat ulterior în Arsenalul Armatei. În Primul Război Mondial unități militare din Roman s-au distins în luptele din Transilvania, Muntenia, și mai ales la Mărășești, Mărăști, Oituz.

În prima jumătate a secolului XX orașul Roman a fost reședința județului omonim. A fost declarat municipiu la 17 februarie 1968. La recensământul populației din 2011 municipiul Roman avea 50.713 locuitori.

Printre personalitățile al căror nume este legat de orașul Roman se numără cronicarul Miron Costin (1633-1691), prozatorul Cezar Petrescu (1892-1961), poeta Otilia Cazimir (1894-1967), prozatorul și publicistul Garabet Ibrăileanu (1871-1936), scriitorul Haralamb Zincă (Hary Isac Zilberman, 1923-2008), muzicologul și compozitorul Mihail Jora (1901-1971), dirijorul și compozitorul Dumitru D. Botez (1904-1988), celebrul dirijor Sergiu Celibidache (1912-1996), Ion Ionescu de la Brad (1818-1891) — primul inginer agronom român.

Între monumentele de interes turistic se numără ruinele cetății din secolele XIV-XVII; Catedrala episcopală având hramul "Cuvioasa Parascheva" (sau "Sfânta Vineri"), ctitorie din 1542 a a domnului Petru Rareș; biserica cu hramul "Precista Mare" sau "Adormirea Maicii Domnului", construită între 1568-1569 prin grija Doamnei Ruxandra, soția lui Alexandru Lăpușneanu; biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", construită în 1609 și restaurată în 1868, care păstrează un evangheliar scris în 1265 ș.a.

De amintit sunt și Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă, Muzeul de Științele Naturii din Roman. În centrul orașului se află fosta Școală de Muzică și Casa Celibidache.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014